joi, 25 februarie 2010

duminică, 21 februarie 2010

Chitara si muntele-primul articol scris de mine

Chitara si muntele


Chitara este asemenea oricarui instrument de arta,ea destrupeaza sentimentele in sunete care sunt atat de inedite urechii noastre curioase, incat nu poti sa te gandesti decat la crengile copacilor, corzile naturii, care 'inteapa' mai durereros, mai placut.(Răfoi Andra)
Era o toamna care si-a asternut covorul de frunze devreme. Vroiam sa fac ceva….dar ce? Am mers cu un coleg in oras sa ne plimbam si am trecut pe langa un magazin de chitari. Am vazut in vitrina o chitara foarte frumoasa si in acel moment m-am gandit cat de frumos ar fi sa stiu sa o folosesc…Urmatoarea zi am mers tot cu acel coleg la Palatul Copiilor din Brasov sa ne interesam daca se fac cursuri de chitara. Ne-a intampinat o doamna stimabila care parea a fi profesoara. Dupa ce i-am spus ce dorim ea ne-a zis ca se numeste Santa Rozalia si ca este profesoara la cercul de “Chitara clasica si Folk”. In momentul acela in mintea mea avea loc o batalie, Clasica sau Folk? Am zis ca incerc folk iar daca nu imi va placea ma voi duce la cursurile de chitara clasica. Nu aveam sa regret nici o clipa pasul pe care l-am facut. Pe parcursul unui an scolar am frecventat cursurile doamnei profesoare si acest lucru m-a schimbat total. Am inceput sa privesc viata cu alti ochi, sa fiu mai visitor, mai dornic de ceva nou…de o viata noua. Se termina scoala iar cursurile aveau sa se termine. Vine vara, ce voi face eu trei luni de zile daca nu mai merg la chitara?.
Am inceput sa caut pe internet organizatii care se ocupa cu voluntariatul. Pe google prima pagina care aparea ma ducea pe CPNT. Hai sa intru, nu am nimic de pierdut. Am citit ca “CPNT este o organizaţie nonguvernamentală care acţionează în sprijinul protejării mediului şi practicării turismului ecologic. Înfiinţat în anul 1973, C.P.N.T. este format actualmente din aproximativ 100 de voluntari, majoritatea studenţi, care, pe lângă participarea la numeroase acţiuni cu specific montan(tabere, competiţii), sunt receptivi şi se implică activ în acţiunile clubului. Majoritatea proiectelor derulate de C.P.N.T. se focalizează pe promovarea participării publice în activităţile asociaţiei noastre şi a accesului liber la informaţiile de mediu, precum şi pe încurajarea şi promovarea planurilor de dezvoltare locală durabilă. Cele mai recente activităţi ale organizaţiei s-au axat în principal pe campanii de educaţia eco-civică a populaţiei. În paralel ne-am ocupat de amenajarea traseelor turistice din Judeţul Braşov şi de organizarea cursurilor cu specific montan.Misiunea noastra este atragerea, informarea şi implicarea tinerilor în activităţi care presupun diminuarea degradării mediului, informarea şi implicarea tinerilor în activităţi montane.” Mi se parea interesant si am cautat in arhiva online a clubului niste fotografii cu ei si am fost uimit sa vad oameni cu chitara in jurul focului de tabara sau pe crestele muntilor. Am vazut o stire adaugata pe site “Seara folk vineri de la ora 19 la Sala Reduta” asadar aveam program vineri. Ma duceam sa ii cunosc pe CPNT-isti. Aveam sa incep o noua viata. Eram fericit. S-a facut si vineri si m-am dus la concert. Cu o introducere frumoasa vice-presedintele clubului Cornel Spiridon ne-a urat “Distractie placuta” avea sa fie o experienta marcanta pentru mine deoarece de atunci si eu sunt membru CPNT. Am inceput sa ma implic in actiuni cu ei si sa ii cunosc mai bine eram nou-venit si toti se uitau ciudat la mine dar asta avea sa se schimbe dupa prima iesire pe munte cu ei. Am participat la un concurs in Bucegi la cabana Diham. Aveam sa aflu ca aceste concursuri sunt defapt niste etape ale unui concurs organizat de Federaţia Română de Turism şi Ecologie. Un concurs care se desfasoara pe parcursul unui an. O data la doua saptamani mergem in diferite zone montane pentru a participa la concurs si pentru a incerca sa avem o prestatie cat mai buna. Un astfel de concurs consta in mai multe probe cum ar fi: teoretice, unde trebuie sa raspundem la 10 intrebari din mai multe domenii; traseu de regularitate, unde trebuie sa facem un traseu dat de catre organizatori intr-un anumit timp; seara, proba cultural-artistica, unde trebuie sa pregatim 3 cantece la chitara si o sceneta umoristica; iar in final urmatoarea dimineata, are loc proba de cros montan. Acestea sunt concursurile. Noi nu mergem numai la concursuri. Organizam ture saptamanal in diferite locuri din tara. Organizam cursuri de pregatire a membrilor clubului in diferite situatii. Cantam la chitara si ne simtim bine impreuna, la cabana sau in aer liber sub cerul plin de stele unde putem visa in voie, unde ne putem detasa de toate problemele de jos, din oras. SUS totul e mai frumos. Stai si asculti sunetul unui izvor care curge pe fundul unei vai, asculti pasarelele care parca iti spun “Bun venit”, sau cate un menestrel care inveseleste atmosfera cu diferite melodii cu specific montan.
De la o chitara vazuta intr-o vitrina, am ajuns sa cant la chitara cu ajutorul doamnei profesoare Santa Rozalia care m-a invatat acordurile si unele melodii, iar de aici am ajuns sa cunosc tainele muntilor, sa le calc potecile spre cele mai frumoase zone pe care le poate vedea ochiul omenesc, sa ajut la reamenajarea traseelor turistice si a refugiilor montane. Am ajuns sa protejez natura si sa ma implic in actiuni de ecologizare si replantare de puieti, deoarece exista atatea personae in jurul nostru care nu stiu ca fara un copac sau cu multe gunoaie nu facem decat rau mediului inconjurator si ulterior chiar noua. Daca vi se pare interesanta viata mea si vreti si voi sa incercati sa faceti ce fac eu intrati pe http://cpnt.ro/ pentru mai multe intormatii si date de contact.
Protejati natura! Doar asa va protejati pe voi.